Cele mai importante 5 știri ale săptămânii

1.      Tragedia cutremurului se intensifică în Turcia și Siria

La o săptămână de la cutremurul masiv care a făcut ravagii la granița turco-siriană, bilanțul victimelor începe să se stabilizeze, iar adevărata amploare a tragediei care a avut loc în primele ore ale dimineții de luni începe să se contureze.

Potrivit noilor cifre oficiale, numărul total al morților se ridică acum la 33.000 (29.700 în Turcia și, respectiv, 3.500 în Siria). Bilanțul victimelor pare să fi fost puțin mai grav decât se aștepta, întrucât au trecut primele ore de la cutremur, care sunt esențiale pentru salvarea supraviețuitorilor prinși sub dărâmături.

Pe de altă parte, asistența internațională a fost esențială în primele zile. Asistența oferită de țările UE, precum și de unele țări din Orientul Mijlociu, în eforturile de salvare și în construcția de tabere rezidențiale temporare pentru cei care au pierdut totul, a fost esențială pentru a evita ca situația să scape de sub control. Alte gesturi, cum ar fi relaxarea sancțiunilor economice americane împotriva regimului Al-Assad, sunt menite să ajute la reconstrucția pe termen mediu și lung a zonelor afectate de cutremur.

Atât de mare a fost hecatombă, încât cutremurul pare să fi pus pe tapet chiar și războiul din Siria. În zona din Kurdistanul turc care se învecinează cu cutremurul, forțele kurde au anunțat o încetare a focului, însoțită de un angajament de a nu ataca și de a nu se deplasa prin zonele afectate de cutremur. La extrema opusă pare să se situeze comportamentul grupării jihadiste din Ibidem, un teritoriu controlat de facțiuni rebele, unde Hayat Tahrir al SahmGuvernul sirian amenință că nu va permite livrarea de ajutor umanitar, atât din partea organizațiilor internaționale, cât și din partea guvernului sirian al lui Bashar Al-Assad.

De asemenea, tensiunile geopolitice tipice par să se fi atenuat între Turcia și vecinii săi, Grecia și Armenia, care au facilitat trecerea ajutorului umanitar peste granițele lor de obicei stricte.

Evoluția din ultimele zile rămâne de văzut. Cutremurul a provocat, de asemenea, noi tensiuni. În Siria, se adaugă la nenorocirile unei regiuni chinuite de război în ultimii ani, asediată în no man's land de forțele guvernamentale, rebeli și milițiile turcești. În Turcia, unele părți ale opoziției dau deja vina pe guvern pentru infrastructura deficitară, iar unele dintre aceste companii de construcții sunt deja amendate sau închise.

2.      SUA și Canada doboară până la 4 baloane în zona lor aeriană

Săptămâna trecută, o știre demnă de un film i-a atras atenția prezentatorului. Autoritățile americane avertizaseră asupra prezenței unui obiect aerian neidentificat în spațiul lor aerian. După ce l-au doborât, s-a constatat că nu era altceva decât un balon cu aer.

În ultimele zile, atât autoritățile americane, cât și cele canadiene au observat din ce în ce mai multe astfel de obiecte, până când, luni, cel de-al patrulea obiect de acest fel a fost doborât în lacul Huron, în apropiere de Michigan.

În timp ce confuzia continuă, serviciile de informații canadiene și americane continuă să adune informații despre dispozitive și scopul lor. Trebuie reamintit că paternitatea acelorași baloane a fost recunoscută provizoriu de China, care a declarat că acestea erau dispozitive realizate în scopul de a colecta informații meteorologice, o explicație care (evident) nu a convins Statele Unite.

În alte știri surprinzătoare, guvernul chinez însuși a afirmat că a descoperit un alt obiect aerian neidentificat deasupra spațiului său aerian, de data aceasta deasupra Mării Galbene, în apropiere de Qingdao.

Aceste evoluții misterioase coincid cu intensificarea operațiunilor militare chineze și japoneze, acestea din urmă cu sprijinul și colaborarea directă a SUA, în Marea Sudului din Asia de Est, un teritoriu de tensiuni și dispute geopolitice de zeci de ani. Vom vedea cum va decurge această escaladare a tensiunilor în următoarele săptămâni.

3.      Livrările de arme în Ucraina devin mai complicate

La un an de la începerea războiului ruso-ucrainean, sprijinul armelor pentru țara condusă de Volodomir Zelenski pare să se clatine. După săptămâni de negocieri tensionate și cu ajutorul americanilor, germanii au renunțat la intenția lor de a trimite tancuri în țară. LeopardCele două părți sunt considerate esențiale pentru evoluția conflictului în următoarele săptămâni.

Dar nu totul a decurs conform așteptărilor. Ceea ce se aștepta să fie o avalanșă de sprijin pentru trimiterea a peste 100 de tancuri, în principal din partea Marii Britanii, Statelor Unite și Germaniei, a fost primit cu o anumită răceală. Doar Polonia, care a menținut o poziție hotărât belicoasă pe tot parcursul conflictului, Portugaliaia și Canada s-au alăturat inițiativei (și cu contribuții destul de limitate).

Pe de altă parte, țări precum Suedia, Spania, Danemarca și Țările de Jos indică faptul că sunt dispuse să ajute, dar nu precizează când și cum. Această atitudine a provocat o oarecare neliniște în Germania, care a cerut deja o mai mare fermitate.

Având în vedere situația și ofensiva rusă așteptată la sfârșitul lunii februarie, pe care am menționat-o săptămâna trecută, Germania a optat să trimită și modelele mai vechi de tancuri Leopard, în total aproximativ 80 de Leoparduri urmând să fie livrate în cursul acestui an.

4.      Economie: Bruxelles-ul este optimist: Europa se ferește de recesiune și prevede o creștere mai mare pentru Spania

Furtunile par să se diminueze. De la Bruxelles, s-a confirmat ieri că spectrul recesiunii a fost îndepărtat, chiar dacă "abia". Astfel, nu se așteaptă ca rata PIB-ului să scadă, ci să crească cu 0,9%. În ceea ce privește economia spaniolă, se pare că și previziunile se îmbunătățesc, așteptându-se o creștere de 1,4% (cu patru zecimi de punct procentual mai mare decât cea de 1% așteptată anterior). Astfel, Spania se numără printre țările care vor înregistra cea mai mare creștere în cadrul UE, înaintea, de exemplu, a Italiei (0,8%) sau a Franței (0,6%).

Potrivit UE, motivele care au stat la baza creșterii Spaniei în acest an dificil, marcat de război, au fost redresarea turismului (slăbit în anii precedenți de criza COVID), creșterea consumului privat, moderarea inflației și dinamica planurilor de relansare, care au facilitat atât investițiile naționale, cât și cele străine pe teritoriul iberic.

Chiar și așa, UE a subliniat că optimismul nu trebuie să scape de sub control și să ducă la politici contraproductive, cum ar fi creșterile salariale excesive, care ar putea duce la creșterea prețurilor.

Într-o notă mai europeană, există, de asemenea, vești bune. UE pare să presupună că am atins plafonul inflației și că inflația începe să se tempereze. În plus, prețurile la energie par să se fi stabilizat și ele, favorizate de un consum mai mic de energie datorită unei ierni care nu a fost atât de aspră pe cât se aștepta.

Per ansamblu, noile previziuni economice au fost întâmpinate cu un optimism prudent la Bruxelles, care notează că "trebuie să fim prudenți, dar suntem încrezători", după cum a spus ministrul de finanțe Pascal Donohoe.

5.    Autoconsumul fotovoltaic se dublează până în 2022

Anul trecut, o combinație de factori a dus la o creștere fără precedent a instalării de sisteme fotovoltaice de autoconsum. Creșterea vertiginoasă a prețurilor din cauza războiului, combinată cu subvențiile de la Next Generation par să fi accelerat tranziția către aceste noi forme de consum.

Numai anul trecut, numai în Spania au existat peste 200 000 de instalații în locuințe și 23 000 în întreprinderi. Aceste cifre ridică la 300 000 numărul de locuințe dotate cu această tehnologie, precum și la 54 000 de companii. Se estimează că capacitatea de a genera energie ar ajunge la aproape 2% din cererea națională.