CELE 5 MOMENTE IMPORTANTE ALE SĂPTĂMÂNII

1.      Manifestanți pro-Bolsonaro încearcă să ia cu asalt instituții guvernamentale braziliene

După alegerile din 30 octombrie anul trecut, apele par să fie tulburi în Brazilia. Odată cu victoria electorală la limită a lui Lula (a câștigat cu 50,9% din voturi, în fața lui Bolsonaro, cu 49,10%), controversa era pregătită de la bun început.

Deja în orele care au urmat victoriei candidatului progresist, au avut loc numeroase demonstrații, blocaje rutiere și chiar apeluri la forțele de poliție și militare ale țării pentru a anula rezultatele alegerilor.

Astfel, tensiunea a crescut în ultimele săptămâni, atingând apogeul duminica trecută, când congresul de la Braziliaia a fost luat cu asalt. O mulțime de susținători ai lui Bolsonaro a rupt cordonul de poliție și a intrat în sală, distrugând mobilierul în calea lor. Intenția a fost de a crea un "efect de domino" care să pună sub control instituțiile publice braziliene.

Acest eveniment, care are loc la exact doi ani de la asaltul asupra Capitoliului din Statele Unite, a fost condamnat de toți membrii UE, precum și de Statele Unite. În același timp, o mare parte a extremei drepte din Brazilia a respins, de asemenea, aceste acțiuni, în timp ce condamnarea stângii a fost absolută. Pe această linie, Lula însuși a acuzat de complicitate unele dintre instituțiile polițienești ale țării.

În cele din urmă, după asalt, armata însăși a desființat taberele pro-bolșevice rămase în jurul congresului, precum și unele instituții și secții de poliție din întreaga țară. Numărul deținuților se ridică în prezent la 1.500, iar alte intervenții nu sunt excluse. În acest sens, guvernul brazilian a fost categoric: aceste evenimente nu vor rămâne nepedepsite și se așteaptă un răspuns rațional, dar ferm.

În cele din urmă, merită amintit că Jair Bolsonaro a părăsit Brazilia cu un avion privat în urmă cu câteva zile, îndreptându-se spre Florida, în Statele Unite. De acolo, a fost internat recent în spital pentru probleme de sănătate și a observat toate aceste evenimente de la distanță. Condamnarea actelor adepților săi a fost timidă și laconică, iar posibilitatea ca el să nu se mai întoarcă în țară din cauza posibilei deschideri de proceduri judiciare împotriva sa este tot mai mare, fapt care face dificilă întoarcerea sa în țara carioca.

2.      Kevin McCarthy este ales noul președinte al Camerei Reprezentanților din SUA.

După o lungă călătorie care s-a întins pe parcursul a 4 zile de sesiuni și 15 voturi diferite, blocajul din camera superioară a SUA pare să se apropie de sfârșit. Kevin McCarthy, un californian în vârstă de 57 de ani, a fost ales în funcție cu 216 voturi în favoarea sa.

Deși republicanii au deținut majoritatea încă de la început, fisurile din partid între moderați și "Trump-iști" au devenit evidente. Aproximativ 20 de congresmeni republicani au negociat până în ultima clipă pentru a-și asigura voturile. Scenariul pare evident, dependența lui McCarthy de trumpism a fost explicitată într-o declarație publică a californianului, în care i-a mulțumit personal fostului președinte pentru eforturile depuse pentru ca negocierea să meargă mai departe.

Astfel, prin negocieri reformulate după fiecare vot, dorințele celui mai conservator sector al republicanilor au obținut concesii, până la a da de înțeles că nu-i vor face viața ușoară noului președinte. De fapt, tensiunea din cadrul republicanilor este de așa natură încât, după un vot, McCarthy l-a confruntat chiar pe Gaetz, unul dintre congresmenii pro-Trump.

Scenariul care se deschide este interesant, dar incert. McCarthy va trebui să jongleze cu sectoarele mai de dreapta ale partidului său, fiind în același timp conștient de necesitatea de a reconstrui punți cu grupul democrat. Chiar și așa, deocamdată se pare că McCarthy a fost mai preocupat să aducă mai aproape de el sectoarele cele mai de dreapta ale partidului său, schimbându-și poziția față de asaltul de la Capitoliu (pe care inițial l-a condamnat cu fermitate și față de care a adoptat recent o atitudine mai călduță) sau mergând la reședința fostului președinte Donald Trump pentru a se fotografia și a negocia cu acesta.

3.      Proteste iraniene: Execuțiile continuă

De-a lungul săptămânilor am urmărit protestele din Iran. Ceea ce a fost prezentat inițial ca o oportunitate de a deschide țara și de a aduce schimbări în domeniile cultural și economic, precum și în ceea ce privește rolul femeilor în societate, pare să fi fost curmat de un val de măsuri reactive.

După valurile de proteste, se pare că regimul dorește să recâștige controlul asupra situației prin revenirea la normalitate. Poliția moralității a fost reinstaurată, numeroși demonstranți au fost arestați, la fel ca și personalități marcante ale societății iraniene.

Arestările au fost urmate de primele condamnări. Deși în unele cazuri acestea au fost reduse, cum ar fi în cazul fotbalistului Amir Nasr Azadani, condamnat inițial la moarte, dar în cele din urmă condamnat la 26 de ani de închisoare. Chiar și așa, unele dintre sentințe au fost ratificate și executate. Astfel, au avut loc deja patru demonstrații, ultimele două luni.

Ignorând protestele internaționale și sub pretextul că au ucis un milițian paramilitar al forțelor Basij în timpul unui protest, Mohamed Mahdi Karami (22 de ani) și Seyed Mohameni Hoseini (39 de ani) au fost spânzurați. Amnesty International a remarcat faptul că procesul "nu a semănat deloc cu un proces judiciar serios", din cauza scurtării sale (mai puțin de o săptămână) și a faptului că inculpaților nu li s-a permis să își aleagă un avocat și li s-a desemnat unul din oficiu. În plus, inculpații au susținut că mărturisirile lor cu privire la crimă au fost obținute sub tortură, după mai multe șocuri electrice și lovituri în cap care i-au făcut inconștienți.

Tatăl lui Mohameni a cerut chiar milă pentru ca execuția fiului său să nu aibă loc. Jurnalistul care a realizat interviul a fost arestat ulterior.

Pe plan internațional, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a condamnat faptele, la fel ca și Robert Malley, trimisul special al SUA în Iran, care a calificat procesul drept o "farsă".

Ca un bilanț final, trebuie remarcat faptul că acest proces represiv este încă departe de a se fi încheiat. Deși patru persoane au fost executate până în prezent, 14 au fost condamnate la moarte. În plus, aproape 20.000 de persoane au fost arestate în timpul demonstrațiilor, iar 517 protestatari au fost uciși în timpul protestelor.

4.      A murit Papa Benedict al XVI-lea

La 31 decembrie 2022, la vârsta de 95 de ani, s-a stins din viață una dintre cele mai importante figuri din istoria recentă. Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat din funcție în urmă cu aproape 10 ani, în 2013, după numai 8 ani de pontificat. De atunci, a păstrat un profil scăzut, care l-a însoțit până la sfârșitul zilelor sale.

De-a lungul carierei sale, Benedict a trebuit să se confrunte cu o serie de probleme, inclusiv cu încercările sale de a reforma spălarea banilor în banca Vaticanului, cu apariția scandalurilor legate de abuzurile asupra copiilor în cadrul Bisericii Catolice și cu încercările sale repetate de a revitaliza chestiunile teologice (care au trecut de la liberalismul din tinerețe la conservatorismul de linie dură mai târziu).

La înmormântare, care a avut loc joi, 5 ianuarie, au participat 50.000 de credincioși care, sub norii din Piața Sfântul Petru, și-au luat rămas bun împreună, rugând un rozariu. În fruntea acestor credincioși se afla actualul Papă Francisc, în scaunul său cu rotile. Din cauza stării sale de sănătate, decanul Giovanni Battista Re a prezidat ceremonia, deși omilia a fost rostită de însuși Francisc care, în ultimele momente, l-a amintit pe defunct: "Benedict, prieten credincios al Mirelui, fie ca bucuria ta să fie desăvârșită în a auzi definitiv și pentru totdeauna vocea sa".

5.      Conflictul Rusia-Ucraina: Putin decretează o scurtă încetare a focului și Spania se reînarmează

În ceea ce privește situația din Ucraina, în ultimele zile au avut loc unele evoluții noi.

Prima este propunerea lui Vladimir Putin de încetare a focului timp de 72 de ore în timpul Crăciunului ortodox. La această propunere, Ucraina a răspuns timid și suspicios, respingând-o. Așa cum era de așteptat, încetarea unilaterală a focului nu a fost respectată. Cele două țări s-au acuzat reciproc de încălcarea pactului, iar Ucraina l-a numit o "capcană". În orele care au urmat, lupte și focuri de artilerie au izbucnit în diferite părți din Donbass, mai ales în Zaporiya și Luhansk.

Al doilea a venit simultan cu primele ore ale încetării focului și a venit de peste ocean. Guvernul american a anunțat un nou pachet de ajutor militar în valoare de 3 miliarde de dolari, care include livrarea de vehicule blindate. La această inițiativă s-au alăturat Franța și Germania, care s-au alăturat după ce au negociat cu Joe Biden și au acceptat să trimită noi baterii antiaeriene. Patriot.

Cea mai recentă veste vine în ultimele ore și este declarația publică a șefului forțelor armate spaniole, regele Felipe, de a crește bugetul apărării. Regele a subliniat că Spania ar trebui să crească bugetul apărării, care în mai puțin de 5 ani ar trebui să reprezinte 2% din PIB-ul național total. Astfel, el a legat această majorare (obligatorie pentru membrii NATO) ca fiind o necesitate imediată, din cauza "pericolului iminent" reprezentat de Rusia lui Putin.

Odată cu implicarea diferitelor state în conflict și reînarmarea acestora, se pare că săbiile sunt din nou trase.